Cantitate sau Calitate?
Acordăm atenție sporită calității. Avem grijă să purtăm haine de calitate, să avem mașini sigure, gadgeturi performante.
Dar când vine vorba de ceea ce mâncăm, noi sau chiar copiii noștri, ce facem? Ne bucurăm la porțiile mari și la prețuri cât mai mici sau alegem variantă de echilibru alimentar: porții potrivite dpdv cantitativ și un preț care să reflecte calitatea produselor folosite?
Ce, și mai ales cum, alegem să mâncăm?
Ce? Alimente proaspete, cu termene mici de valabilitate, de preferat de la producători locali.
Cum? Având trei mese regulate pe zi, cu gustări de fructe sau sucuri naturale între mese. Fructele se mănâncă după aprox. 3 ore de la ultima masă sau cu cel puțin 30 min. înainte de masă. Motivul este unul cât se poate de simplu: fructele fermentează mai repede decât legumele, carnea, lactatele. Iar dacă mănânci fructe la 30 min după masă, riști să te balonezi sau să ai arsuri gastrice.
Mâncatul este un ritual prin care oferim corpului nostru energia de care are nevoie pentru întreaga zi. De aceea este important ca mesele să nu fie pe fugă, ba din contră, pauza de masă trebuie să fie suficient de lungă cât să permită mestecarea alimentelor cât mai mult. În felul acesta informația are timp să ajungă la creier și senzația de foame să fie potolită la timp, înainte de a mânca peste măsură. De regulă acest lucru durează aprox. 15 min.
Ce înseamnă cantități mari de mâncare? Păi primul lucru care-mi vine în minte este: “vezi ce se întâmplă în America”, pentru că da, rata obezității a crescut impresionant și în România, mai ales în rândul copiilor. Și nu o spun eu, ci statisticile făcute la nivel național și european – “Supragreutatea şi obezitatea reprezintă al cincilea risc de decese la nivel global”*.
Ideea de “a mânca bine, sănătos” este încă asociată cu termenul cantitativ “mult”. Există și o vorbă românească pentru a încuraja fetele să mănânce peste cantitatea recomandată: “Grasă și frumoasă!” 🙂 care vine să întărească ideea de “mult = bine, sănătos”. Ceea ce este complet fals.
Deci.. ce înseamnă porție mare de mâncare? Atunci când mergi la restaurant sau comanzi la o firmă de catering, iar farfuria/ caserola nu este doar plină, ci cu vârf. Și mănânci cu poftă, și repede, pentru că potențiatorii de gust artificiali îți dau senzația de gustos.
Dar ce faci apoi, când te simți greu și uneori chiar ai dureri de stomac, iar senzația de oboseală cronică își face apariția? Iei un medicament, că tot îi face reclamă la TV încontinuu, și îți “ia cu mâna” durerea sau starea de disconfort gastric.
Așa se dezvoltă tiparurile nesănătoase în ceea ce privește alimentația, mai exact cum și cât mâncăm.
Ce înseamnă prețuri mici? Materie primă de calitate inferioară, potențiatori de gust care păcălesc consumatorul, dând impresia de folosire a legumelor din abundență, când de fapt sunt produse chimice, folosirea de sosuri și maioneze făcute din prafuri, în loc de produse și condimente naturale (legume, fructe, ouă, etc.).
Cea mai simplă comparație este atunci când mergem la supermarket și citim etichetele produselor pe care le achiziționăm – o activitate ce, am rămas frumos impresiontă, o întâlnesc din ce în ce mai des în magazine.
Și vedem de exemplu că înghețata (da, simpla înghețată) este de 2 tipuri: cea făcută doar din prafuri și cea făcută cu ingrediente naturale (cu fructe întregi, lapte, etc.). Iar diferența de preț este pe măsură.
Dar ce înseamnă toate astea pe termen lung? Păi .. e simplu: gastrite, probleme ale bilei, ficatului, apariția inflamațiilor de natură cronică, probleme legate de circulație, dereglări hormonale și de metabolism, probleme neurologice, și lista poate continua.
Dar cum îți dai seama de toate astea când alegi să mergi la un restaurant?
Păi în primul rând vezi care este metoda de promovare. Dacă este una bazată doar pe preț, iar aici mă refer la reclamă bazată pe atragerea clienților pe criterii de preț ale produselor, promovare de genul “1 + 1 gratis”, cred că este mai mult decât evident.
O altă metodă ar fi comandarea produselor cele mai de bază din meniu. De regulă acolo nu sunt multe ingrediente, iar gustul iese în evidență mai repede. De exemplu dacă uleiul de măsline folosit este unul de calitate, dacă folosește potențiatori de gust sau nu, dacă folosește condimente naturale sau nu.
Cum îți educi copilul să mănânce sănătos?
Copiii, ca noi toți dealtfel, învață prin imitare. Așadar, comportamentul tău ca părinte în ceea ce privește alimentația va fi modelul prin care el va învăța cum este “normal” să mănânce.
Alimentele sunt medicament pentru organism, dacă sunt naturale. Conțin vitamine, minerale, fibre, proteine, carbohidrați care sunt asimilate în mod natural de organism.
Dacă însă alimentele pe care le ingerăm sunt făcute cu prafuri și potențiatori de gust artificiali, atunci acestea devin otravă pentru organism, iar asta conduce la ingerarea de medicamente care conțin în mod artificial resursele necesare organismului.
Ca o concluzionare, a alege calitatea, înseamnă a investi în viitor. Atât al tău, dar mai ales al copilului tău.
Ține minte: Ești ceea ce mănânci! 😉
*http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-situatie-pt-ZEIO-2016.pdf
Notă: Acest articol este de natură informativă. Pentru sfaturi exacte privind alimentația este bine să citiți și să experimentați tot ce este legat de alimentație sau să apelați la specialiști în domeniu, care vă pot îndruma către un stil de viață sănătos fără mari eforturi, în funcție de stilul de viață, greutate, probleme de sănătate, etc.
Mâncarea te mananca :))